luni, 24 februarie 2014

Iubire in tacere...


Sa iubesti fara a-ti striga lumii iubirea.
Sa simti, dar sa nu o poti arata.
Sa spui "Te iubesc",
Dar nimeni sa nu te auda.
Sa-ti fie dor si nimeni sa nu-ti aline dorul.
Sa razi, sa plangi
Sa simti fericire sau disperare
Si toate acestea sa se intample doar in tine,
Ascuzandu-te de ochii lumii.
Alergarile tale sufletesti
Sa-si gaseasca teren pe-o pista de nimeni stiuta
Sa iubesti in tacere.
Sa iubesti ascunzandu-te de iubirea ta...
Sa iubesti si sa taci.
Sa te afunzi intr-o tacere impusa de tine,
Stiind ca tacerea ta va cuprinde-n ea
Mii de vorbe de iubire.
Vorbe care vor ajunge acolo unde trebuie,
Vor curge "acolo" unde gandul uneste...
Ceea ce timpul si spatiul desparte.
E tacerea cu care lupti,
E tacerea pe care-o vrei ba castigata
Ba pierduta.
Si vrei tacerea,
O cauti, tii cu dintii de ea,
Pentru ca cuprinde-n ea
Zboruri sufletesti la mari inaltimi
Si stii ca e necesara, atat de necesara...
Dar ai si dori-o ucisa de cuvinte.
Ai renunta la ea
Pentru acele cuvinte care dau viata.
Cuvinte pe care le doresti, le astepti,
Traiesti pentru ziua in care vor ajunge la tine.
Ele iti umplu existenta de zambet, 
De culoare, de speranta.
Si de imboldul de a merge mai departe,
In tacere...
Nu stiu de ce ochii au atat de putine cuvinte
Si inimile atat de multe taceri.

vineri, 14 februarie 2014

Te iubesc si nu doar de Sfantul Valentin


Stiu ca nu sunt perfecta,chiar deloc, dar de un lucru sa fii sigur: te iubesc.
Te iubesc mai mult decat te pot iubi 100 de femei fara cusur. 

Te iubesc si cred ca e tot ce conteaza pentru ca dupa orice furtuna rasare soarele.
Cand m-am indragostit de tine am ales un drum pe care vreau sa-l strabat pana la capat, caci indiferent unde ma va duce stiu ca e o calatorie minunata.
Iubirea ta, zapaceala ta, caldura si uneori, supararea ta imi dau viata. 
Ele ma trezesc la viata si ma fac sa fiu constienta de realizarile si greselile mele. 
Te iubesc si asta ma face sa fiu mai buna, mai frumoasa, mai intelegatoare, dar iubirea ta pentru mine ma face sa fiu cea mai buna, cea mai frumoasa, cea mai intelegatoare.
"Te iubesc" e putin spus.
"Te ador" parca se apropie de ceea ce simt eu pentru tine.
Eu te iubesc mai mult decat te iubesc.
Te ador mai mult decat te ador.
Te ador mai mult decat ieri si mai putin decat maine.
Privirea ta imi da aer,existenta ta ma face sa fiu constienta de existenta mea. 

Hai sa ne imaginam ca au trecut peste noi 100 ani, ca am depasit impreuna mii de incercari, ca am infruntat munti de suferinte tinandu-ne de mana, ca ne cunoastem sufletul unul celuilalt la fel ca propriile palme, ca-n inima ta s-au adunat toate grijile, toate greselile, toate gandurile si faptele mele, ca ochii mei iti poarta visele si sperantele.
Hai sa ne imaginam acum. 
Chiar daca mai avem atatea de descoperit si de invatat.
Indiferent de ce se va intampla.
 Indiferent cum esti, esti al meu. 
Si nu te-as lasa pentru nimic.
O mare iubire inseamna si o mare prietenie.
Alaturi de tine le-am descoperit pe amandoua.
Tu esti pentru mine si iubit dar si prieten, confident. 
Esti persoana care ma iubeste, cea care ma sfatuieste, esti cel care ma incurajeaza si cel care ma critica, esti cel care ma intregeste.
Nu trece secunda, minut, ora, zi sau luna fara ca gandul meu sa nu rataceasca in cautarea ta, o face din setea de tine, din dorul ce ma mistuie, chiar daca am incercat atat de multe ori sa renunt la cautare, la tot. 
 Si totusi vreau sa stii ca te iubesc cu intreaga mea fiinta chiar daca nu esti acum langa mine. Te iubesc ca existi.
Astept clipa cand nu o sa mai fim departe unul de altul.
 Astept clipa cand in fiecare seara o sa adorm in bratele tale. 
Astept clipa cand dimineata o sa ma trezesc langa tine.

miercuri, 12 februarie 2014

Surprinzator, dar....adevarat

Suntem tineri si acest lucru ne da dreptul sa alegem tot ce e mai bun pentru noi. Suntem capabili sa ne alegem drumul, facultatea la care vrem sa invatam, prieteni, iubiti/iubite si altele....
Insa, acest lucru nu se aplica si in cazul unor fosti colegi de liceu.
Am ramas putin socata de ceea ce am auzit in randul colegilor de clasa de la liceu in momentul in care am ajuns acasa. Aparent, doi colegi care se urau au ajuns sa se "iubeasca".
Hai sa fim seriosi!!!
El, frumusel, baiat de bani gata, destept cu toate calitatile posibile si imposibile, student la o facultate destul de buna din tara...
Ea, draguta, nu am ce spune avand in vedere ca trecem una pe langa alta si nu ne salutam, in fine, la locul cat de cat al ei, studenta de asemenea la o facultate buna...dar tocmai in directia opusa a lui. El in Nord, ea in Sud...
Cum au ajuns doi oameni total opusi sa fie impreuna, nu stiu!
Tot ce pot spune este faptul ca orasul in care m-am nascut si am crescut ascunde multe, multe valori, copii talentati, frumosi, cu acea caldura in suflet, determinati sa faca ceva frumos cu viata lor. Tineri care nu inteleg de ce au ales acest oras sa se dezvolte din punct de vedere spiritual si ei bine, oameni in toata firea, cu o gandire cu totul speciala si o mentalitate demna de un oras cu adevarat mare, care ii merita cu adevarat.
Din pacate, exista si reversul medaliei...sunt oameni in acest oras minuscul care au o minte atat de ingusta incat nu lasa nici un strain sa se incalzeasca de ei.
Cei doi colegi ai mei nu au nici un lucru in comun, doar....dorinta parintilor lor de a nu lasa averile sa se imparta cu familii straine. Cat de penibil poti sa fii si sa gandesti asa?
Exista asemenea ganduri si in zilele noastre.
Tot ce pot face este doar sa ma uit, sa ascult "stirile" si atat!
No comment din partea mea.
Fiecare face ce vrea cu viata lui, dar pacat de ei...

Cu alte ganduri revin mai tarziu!
Pupi!!

marți, 11 februarie 2014

Cele 50 de umbre ale domnului Grey

Iata ca vacanta isi spune cuvantul si dupa atat de multe comentarii si recenzii mi-am facut curaj sa citesc si eu aceasta carte controversata.
La o prima vedere nu e cine stie ce, dar...daca stai sa analizezi, chiar te pune putin pe ganduri...totusi, decizia Anastasiei de la sfarsit nu mi se pare cea mai inteleapta (dupa parerea mea).
C'est la vie...carte erotica sau nu...fiecare cum interpreteaza si cum, ce isi imagineaza.
Chiar credeam ca o sa mi se faca rau :)) dar nu a fost asa...Te tine cu sufletul la gura si, in ciuda faptului ca ai vrea sa te opresti din citit, nu poti. Hai sa mai citesc un paragraf, o pagina...doua...douazeci...
Lectura faina celor care inca nu au avut curajul sa o citeasca!
La mine e in lista primelor zece carti.
Enjoy it!

Citatul de mai jos incheie prima parte din trilogie.
L-am ales pentru ca a reprezentat o micuta parte din viata mea. Am trait experienta din plin.
Pupis!!

"Ma prabusesc pe pat, incaltata si imbracata, si urlu. Suferinta e de nedescris....fizica, mentala...metafizica...e pretutindeni, prelingandu-se in maduva oaselor mele. Durere. Asta e durere si mi-am provocat-o singura. In adancul meu, un gand malitios si nepoftit vine de la zeita mea intima, care are buzele contorsionate...durerea fizica provocata de centura e nimic, nimic prin comparatie cu aceasta distrugere[...]."


sâmbătă, 1 februarie 2014



Am zambit pana acum in cele mai grele momente, dar acum, acest moment mi se pare prea greu....sa il pastrez pe cel pe care il iubesc a fost o provocare pe care am pierdut-o.... Ce rost mai are sa zambesc, sa rad, sa traiesc?

Noi - partea I

Pe scurt:
Prietenul meu...cel mai bun, Marian, a fost foarte dragut si bineinteles, dintr-o prostie debitata de capul, a vrut sa stie cum ne-am cunoscut noi initial.... De fapt, ne doream sa ne reamintim cine a avut curajul sa faca primul pas spre cunoastea celulilalt.
Ghiciti ce? :D
Eu am fost acea persoana :)).
Voi scoate cateva idei esentiale (pentru mine) din conversatiile noastre de pe Facebook, inainte si dupa ce ne-am cunoscut face to face.

1. Mi-a spus ca nu ii place plictiseala...cui ii place? :D


2. Prima melodie pe care mi-a dat-o:



3. Povesti despre fostii nostri prieteni....


4.  Prima melodie pe care i-am dat-o:


5. Primul banc:
 "Stii de ce bancurile cu blonde sunt atat de scurte?
  R: ca sa le tina minte brunetele."